Urziceni e orașul perfect în care să faci o echipă de fotbal. Dacă o duci până în Liga Campionilor, nimeni nu se entuziasmează. Dacă o vinzi și lași în urmă o fantomă, nimeni nu se supără exagerat. Și, cu toate acestea, își duce povestea mai departe, acum făcând mișto de cel care părea noul ei stăpân: Gigi Becali!
La meciul cu Steaua, primul după marea schismă, oamenii se adună cu aceleași fețe. Șușotesc relaxați despre câte primește Unirea și se așază ca la teatru. De data aceasta, pregătiți pentru o comedie. La poarta de la oficială, un om de ordine triază autoturismele după niște directive bizare: „La acest meci intră doar mașinile televiziunii care transmite! Nimeni altcineva!”. De parcă mașinile ar putea trage cu ochiul în vestiare. Gigi le știe pe toate Gigi apare relaxat, de parcă ar fi ieșit la o trattorie pentru o afacere care mai are nevoie doar de semnături. Bucșaru nu e de văzut. Ies echipele. Steliștii zâmbesc, iar de dincolo, de la ialomițeni, primesc câte un rânjet care te poate pune pe gânduri. Nu-l iei însă în serios, chiar dacă Bilașco se roagă și Rusescu se închină. Totul începe și sar scântei din toate tibiile. Semințele sunt sacrificate molcom pentru că nimeni nu crede, iar galeria Stelei cântă, preocupată mai mult de eternele ironii adresate Rapidului și lui Dinamo. Nae nu știe ce să spună Nimic la nimic în pauză și Galamaz bate palma cu Rusescu, de parcă ar fi încă în aceeași echipă. Dumitrescu e îngândurat, în timp ce Gigi rânjește suveran ca un mason care știe tot ce e după perdea. Lângă el, Duckadam împrumută din calmul patronului. Tot lângă Gigi e și Iordănescu, care își permite independența unei atitudini reticente. La WC, Eugen Nae, fostul antrenor de conjunctură al Unirii, acum cu treningul Stelei pe el, e întrebat de un fan care își ridică fermoarul de la șliț: „Batem și noi azi?”. Nae tace și zâmbește, probabil pentru că nu știe din ce unghi să privească lucrurile. Când toată lumea tace Se reia jocul și vine golul lui Semedo. Tribunele capătă poftă și se aude un „Urziceni! Urziceni!” silabisit ca o grindină care se îndreaptă spre lojă. Gigi pleacă plouat și face prima declarație: „Mai bine luam cinci de la Steaua II, jucam cu ei în Liga I și aveam mai mult succes”. Gigi are ceva din ciobanul omorât în Miorița. Cu mențiunea că propriile mioare au fost complice. Ultimul fluier, și pe Ilie Dumitrescu nu-l mai ajută nici elegantul costum să mascheze umerii căzuți. Ilie nu e nici măcar o victimă în toată comedia de la Urziceni. E poate principalul agresor al entuziasmului naiv al lui Gigi, care a văzut prea repede o Barcelona în Ghencea. În vestiar a fost liniște pentru că, dacă ești cel trist într-o comedie, înseamnă că nu mai poți nici măcar să înjuri.
Imaginile din această pagină au fost realizate folosind tehnica 3D. Pentru a vizualiza corect pozele, folosiți ochelarii speciali distribuiți azi gratuit împreună cu ziarul ProSport.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER